Președinția Republicii Moldova
EXCELENȚELE VOASTRE,
DOAMNELOR ȘI DOMNILOR,
Permiteți-mi să aduc mulțumiri organizatorilor și, personal, domnului Ilham Aliyev, Președintele Republicii Azerbaidjan, pentru invitație și pentru posibilitatea de a lua cuvîntul la acest forum reprezentativ.
Doresc să încep cu un cunoscut proverb chinezesc:
„Dacă există lumină în suflet, omul va fi frumos,
Dacă există frumusețe în om, este armonie în suflet.
Dacă în casă este armonie, va fi ordine în țară,
Dacă în țară este ordine, va fi pace în lumeˮ.
Actualitatea forumului de la Baku sporește odată cu apariția unor noi focare de tensiune în lumea contemporană. Sîntem practic săptămînal martorii unor evenimente tragice care se produc în diferite colțișoare ale planetei. Însă modul în care este abordată soluționarea problemelor atît la nivel global, cît și la cel regional diferă substanțial. În combaterea cataclismelor naturale țările și popoarele lumii găsesc, de obicei,puncte de tangență, dau dovadă de solidaritate și se ajută reciproc. În problemele de formare a ordinii mondiale, a unor reguli clare de comportament pentru asigurarea securității generale, menținerea păcii și a stabilității pe arena internațională se observă însă mult mai puțină înțelegere mutuală și disponibilitate de a se auzi unii pe alții, nu se simte întotdeauna tendința de a crea un viitor stabil pentru relațiile internaționale.
Pe parcursul ultimilor 10 ani au izbucnit focare de ciocniri armate în mai multe țări și regiuni concomitent. În diferite părți ale lumii nivelul confruntării de forță a atins în prezent un punct extrem de periculos. Această situație se face observată pe continentul european și mai puternic – în Orientul Mijlociu. Numărul țărilor și al organizațiilor internaționale implicate în aceste conflicte se extinde de la o zi la alta.
Lipsa unei concepții interne, a abordărilor unice ale problemelor asigurării securității și menținerii păcii conduce la apariția unor noi amenințări, noi provocări pentru întreg sistemul internațional. În mass-media tot mai frecvent se face auzit cuvîntul „război”, deși acum mai bine de un sfert de secol ni se părea că odată cu încetarea așa-zisului „război rece” pacea trebuia să devină mai stabilă, mai previzibilă și mai echitabilă.
În calitatea mea de șef al unei țări mici – Republica Moldova, menționez cu îngrijorare: cînd marii actori, marile puteri nu pot să ajungă la o înțelegere privind respectarea reciprocă a intereselor, drept prime victime ale acestor divergențe cad țările mai slabe și regiuni întregi. Un exemplu relevant este de secole la rînd regiunea balcanică de care într-o anumită măsură ține și Republica Moldova – membru cu drepturi depline al Organizației „Procesul de stabilitate în Europa de Sud Est”. Țara noastră urmărește cu îngrijorare atît sporirea tensiunii în țara vecină, Ucraina, cît și evenimentele care au loc în Balcani.
Ținem minte cu toții că cele două războaie mondiale au izbucnit în partea europeană a lumii și că anume contradicțiile dintre marile puteri în Balcani au jucat un rol important în dezlănțuirea acestor conflicte globale.
De atunci, Europa a progresat, substanțial și semnificativ, în problemele asigurării și garantării securității în regiune. Printre cele mai importante realizări se consideră crearea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, membri ai căreia sînt toate țările Peninsulei Balcanice, Regiunii Caucaz, Asiei Centrale, precum și Turcia, dar și un șir de alte state, interesate în mod direct în menținerea păcii și prosperitatea Europei.
Cînd a fost creată OSCE, statele membre au convenit să desfășoare, o dată la doi ani, reuniuni la vîrf pentru a adopta importante decizii complexe în privința contradicțiilor existente, pentru a identifica abordări comune și a formula reguli unice de comportament în întreg spațiul OSCE. Drept temei al acestor înțelegeri sînt Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă, Carta Securității Europene.
Au trecut deja aproape opt ani din momentul desfășurării, în 2010, a Summitului de la Astana, capitala Kazahstanului. De atunci, situația în domeniul securității generale a suferit schimbări serioase: tot mai des se fac auzite acuzații reciproce, se desfășoară manevre militare de mare anvergură, politicieni și lideri din diferite țări fac declarații vehemente.
Atmosfera de neîncredere, de teamă și de reproșuri permanente, aplicarea de sancțiuni și izolarea nu contribuie deloc la dezvoltarea durabilă, la prosperarea economică și la protejarea statelor contra consecințelor imprevizibile ale unei asemenea politici periculoase.
În opinia mea, a sosit timpul pentru a discuta în complexitate problemele ordinii mondiale contemporane, care, după cum se vede, a încetat să mai fie unipolar. Avenit momentul să discutăm la cel mai înalt nivel perspectivele dezvoltării și securității Europei în ansamblu.
Cu toții, în special țările mici, din rîndul cărora face parte și Republica Moldova, avem nevoie de un tablou clar al lumii contemporane, de reguli înțelese de comportament și de garanții de securitate, de perspective clare ale dezvoltării și prosperării țărilor noastre.
Am certitudinea că a sosit timpul convocării unui summit al șefilor țărilor mici din cadrul OSCE. Un summit al celor, a căror voce adesea nu este auzită, opiniei cărora nu i se acordă atenția cuvenită.
Totodată, rivalitatea geopolitică dintre actorii globali se intensifică.
Se creează impresia că locomotivele economiei și politicii mondiale zboară una în întîmpinarea alteia, sporind puternic probabilitatea unei coliziuni frontale.
Consider oportună desfășurarea în 2019 a Summitului șefilor țărilor mici din OSCE, participanții la care ar putea să declare din nou necesitatea respectării necondiționate a celor 10 principii conținute în Actul final de la Helsinki, a prevederilor consfințite în Carta de la Paris pentru o nouă Europă și în Carta Securității Europene. Toate acestea vor contribui la reducerea considerabilă a tensiunii pe continentul european.
În condițiile unei incertitudini în creștere în spațiul OSCE doresc să reiterez interesul Republicii Moldova pentru formarea unei politici externe armonioase și echilibrate și pentru neimplicarea în confruntarea Est-Vest. Intenționăm să ne consolidăm statutul de neutralitate permanentă, proclamat prin Constituția Republicii Moldova, și să obținem recunoașterea lui la nivel internațional, după exemplul unor țări ca Elveția, Finlanda, Austria, Irlanda, Malta, Turkmenistan și altele.
Sînt convins că statutul de neutralitate permanentă reprezintă un factor important de soluționare pașnică a conflictului transnistrean existent pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul negocierilor care durează cu întreruperi mai bine de 25 de ani noi tindem să soluționăm acest conflict prin definirea statutului Transnistriei, care să garanteze în deplină măsură respectarea drepturilor omului, acordarea drepturilor politice, economice și sociale și a libertăților populației de pe teritoriul respectiv. Totodată, soluționarea situației de conflict trebuie să se baze pe principiul menținerii suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în limitele frontierelor ei recunoscute internațional.
Ne vom construi țara, viitorul nostru, pornind de la interesele noastre naționale.
Noi depunem eforturi în vederea elaborării unui program de dezvoltare și de modernizare a potențialului economic al țării pentru următorii 15-20 de ani.
Obiectivul nostru este crearea unui stat unic, de drept, democratic, neutru, multinațional, în care fiecărui locuitor îi va fi garantat un trai decent și încrederea în ziua de mîine vom fi prieteni și vom coopera cu toții: și cu Occidentul, și cu Răsăritul. Însă nu împreună cu cineva împotriva cuiva.
Politica „ori-ori” promovată de un șir de mari puteri în ultimii ani și-a demonstrat clar caracterul eronat și păgubos. Îmi repet gîndul pe care l-am exprimat în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg în 2017: noi nu dorim să jucăm rolul de pion în bătăliile geopolitice de pe eșichierul mondial.
Intenționez să trimit în timpul apropiat un mesaj oficial Secretarului general al OSCE cu inițiativa de a examina posibilitatea desfășurării Summitului șefilor țărilor mici din OSCE în anul 2019.
În cadrul summitului, statelor membre ale Organizației li s-ar putea propune confirmarea atașamentului la scopurile, obiectivele și principiile asigurării securității europene, la mecanismele și garanțiile securității internaționale, care acționează în lumea de astăzi lipsită de calm și de stabilitate.
Necesitatea unui asemenea eveniment este evidentă. Încă în anul 2003, academicianul Evghenii Primacov, omul de stat rus, respectat și cunoscut de toți cei prezenți, afirma următoarele:
„Orînduirea multipolară nu înseamnă deloc că „centrele de forță” sînt sortite să lupte la infinit unele cu altele. Dimpotrivă, o lume unipolară nu garantează încetarea acestei lupte, deoarece urmare a faptului că unul dintre „centrele de forță” domină, celelalte nicidecum nu dispar. Desigur, formarea multipolarității are loc anevoios și necesită mai mult timp, însă vectorul principal al dezvoltării este anume astfel”.
În cei 15 ani ce s-au scurs, noi am realizat un progres esențial în construirea unei lumi multipolare. Urmează însă să depunem eforturi susținute pentru ca experiența acumulată de țările noastre și traiectoria dezvoltării mondiale să ne conducă pe calea menținerii păcii, întăririi securității globale și regionale, a prosperării economice și cooperării țărilor și continentelor.
În finalul alocuțiunii mele doresc să mulțumesc încă o dată organizatorilor pentru posibilitatea de a-mi exprima unele gînduri și speranța că ideile și inițiativele formulate în cadrul Forumului de astăzi vor fi auzite și vor servi pentru întreaga comunitate internațională drept un semnal pentru a întreprinde eforturi comune suplimentare în vederea întăririi stabilității și securității în întreaga lume.
Vă mulțumesc!
