Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a participat la lucrările Conferinței internaționale științifice „Statalitatea Moldovei: continuitatea istorică şi perspectiva dezvoltării”, care s-a deschis astăzi la Chișinău, sub egida Președintelui Republicii Moldova.
La conferință participă peste 80 de cercetători, savanți, reprezentanți ai lumii academice și universitare, ai societății civile precum și mai mulți experți din peste 11 state, printre care Italia, Ucraina, România, Federația Rusă, Bulgaria, Germania, Slovacia, Spania, Belarus, Kazahstan.
În cadrul conferinței sunt discutate diverse subiecte precum: identitatea și istoria ca piloni ai statalității moldovenești, abordarea istorică a continuității statului moldovenesc, dezvoltarea socio-economică a Moldovei în diferite perioade istorice, teoria apariției statului și dreptului, securitatea națională ca factor important al consolidării statalității RM, ș.a.
În debutul conferinței, Igor Dodon a rostit următorul discurs:
Stimați participanți la conferință,
Stimați oaspeți, onorată asistență,
Vă salut la acest forum științific dedicat statalității Republicii Moldova. Îmi bucură privirea prezența unui public atît de solid, format din specialiști din diferite țări.
Noi trebuie să scoatem la lumină problematica statalității moldovenești, să o discutăm neîncetat, și eu vă mulțumesc sincer pentru contribuția dumneavoastră la elucidarea istoriei noastre politice.
În aceste vremuri, când identitatea și istoria moldovenească sunt în mod sistemic subminate, e nevoie de o mobilizare nu doar socială, ci și intelectuală, pentru a apăra valorile unui popor care vrea să-și trăiască propriul destin, în mod independent și cu demnitate.
Consider că acest forum este un exemplu de mobilizare intelectuală, iar mesajele dumneavoastră vor fi deosebit de prețioase nu doar în plan teoretic, ci și ca repere pentru diferite strategii aplicative, pe care le vom implementa în anii care vin.
Vă asigur, că în persoana mea, veți găsi mereu un susținător al identității și statalității moldovenești. Ca șef de stat, prima mea datorie politică și constituțională este să garantez și să consolidez statalitatea Republicii Moldova.
Pe parcursul ultimilor șapte ani, de când m-am lansat în politica activă, eu am participat în mod direct la zeci de evenimente destinate cultivării identității moldovenești. Am organizat numeroase conferințe științifice, am inițiat diverse proiecte patriotice, inclusiv campania națională Iubesc Moldova, am sprijinit publicarea unor monografii despre Istoria Moldovei.
Cu atât mai mult acum, când dețin o funcție influentă la nivel de stat, voi face tot posibilul ca prin acțiunile mele să contribui la protejarea și consolidarea statalității noastre.
Vă amintesc că, chiar din primele zile ale mandatului meu, am demonstrat prin anumite hotărîri și gesturi că voi consecvent în mesajele și acțiunile mele pro-stataliste și pro-moldovenești.
Am insistat să fie operate modificări în cele mai mici detalii, de la menționarea limbii moldovenești pe site-ul președinției, în locul limbii române, până la afișarea drapelului istoric al Moldovei medievale lângă drapelul de stat.
De asemenea, am popus ca ziua de 2 februarie să fie comemorată oficial, ca zi de importanță majoră în constituirea statalității moldovenești, care amintește despre eliberarea Moldovei de sub dominația străină, în 1365. E o zi care simbolizează afirmarea demnității național-statale a poporului Moldovei.
În această zi, voi decerna anual Ordinul „Bogdan Întemeietorul” unor persoane marcante, așa cum am procedat în acest an.
O altă inițiativă recentă, de fapt, un demers în adresa Guvernului, este cel de introducere a Istoriei Moldovei în curricula școlară.
Vă amintesc, că de mai bine de douăzeci de ani, de la obţinerea independenţei, noi, în loc să învăţăm în mod firesc Istoria Moldovei, am învăţat o Istorie a românilor, raportîndu-ne la miturile, viziunile şi doctrina ţării vecine.
E dificil să găsim în lume vreun alt exemplu cînd o ţară învaţă după manualele de istorie a altei ţări. E ceva de neconceput. Noi însă, cu preluarea istoriei altei ţări şi a altui popor am reuşit să fim “originali” într-un mod cît se poate de neinspirat. Mai mult, am reuşit să facem o eroare strategică greu de reparat. Am semănat confuzie și disensiuni în propria țară.
În Republica Moldova, trecutul istoric, aşa cum este el tratat, din lanternă călăuzitoare spre viitor, a fost transformat în măr al discordiei, într-un veşnic teren al polemicilor şi certurilor, care în loc să ne propulseze înainte, ne ţine pe loc, în stagnare şi dezbinare.
Nu e cazul acum să menţionez căror forţe le convine această situaţie, contează că situaţia în cauză nu convine deloc dezvoltării liniare şi sigure a statului Republica Moldova.
Este uimitor că, deşi marea majoritate a populaţiei ţării noastre se identifică drept moldoveni şi vorbitori de limba moldovenească, nouă ni se impune o altă istorie şi o altă identitate. Şi este uimitor că aşa-numitele elite politice acceptă orbeşte acest lucru.
Toate sondajele de opinie, inclusiv recensămîntul din 2004, confirmă că cetăţenii se percep pe sine ca moldoveni. Această percepţie generală şi autoidentificare a populaţiei băştinaşe este mai mult decît o constatare sociologică. Este o probă a faptului că socio-psihologic, identitar, simbolic, istoric şi geografic oamenii de pe aceste pămînturi se regăsesc ca parte a unei comunităţi omogene, cu un nume reprezentativ şi cu o memorie colectivă bine înrădăcinată.
Această comunitate, cu al său nume şi cu a sa memorie istorică, formează fundamentul însuşi al poporului. În lipsa acestui fundament, reprezentat prin nume, va dispărea şi poporul.
Iată de ce este atît de important să ne îngrijim de identitatea noastră moldovenescă, deoarece ea stă la temelia statalității.
Stimaţi participanţi ai conferinţei,
Dragi prieteni,
Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitația de a participa la acest forum ştiinţific, care, parţial, este dedicat aniversării a 100 de ani de la restaurarea statalităţii moldoveneşti, în decembrie, 1917.
Dar, de acest jubileu ne vom pregăti temeinic, iar în ajunul evenimentului, ne vom întruni din nou.
Misiunea noastră comună este foarte importantă, mai ales acum, cînd, oricît de trist ar fi să recunoaştem, are loc distrugerea statalităţii moldoveneşti, are loc procesul de destructurare a matricei identitare moldoveneşti.
Aşa a fost să se întîmple că, într-un mod paradoxal, odată cu obţinerea independenţei, am început să ne pierdem codul nostru cultural. Am devenit cu toţii victimele unei campanii ideologice, informaţionale şi psihologice de dezrădăcinare a identităţii moldoveneşti şi a memoriei noastre istorice.
Sîntem obligaţi să ne consolidăm în faţa acestor provocări şi atacuri. Este o datorie a noastră.
Fără identitate moldovenească, îşi va înceta existenţa şi statul. Şi acolo unde a fost ruinat statul, acolo a fost ruinat şi poporul şi întreaga sa istorie, cît de măreață n-ar fi aceasta.
În opinia mea, Republica Moldova se poate realiza ca un stat modern şi puternic doar cu condiţia păstrării şi dezvoltării perceperii ideii rămase de identitate moldovenească. În caz contrar, dacă nu vom opri procesul de românizare, ţara va dispărea, Moldova nu va avea viitor.
Piatra de temelie a întregului proces de păstrare a statalităţii noastre îl reprezintă predarea cursului de Istorie a Moldovei în şcoli în locul Istoriei românilor. Oaspeţii noştri ar putea fi surprinşi, dar copiii noştri studiază Istoria românilor, însuşind miturile şi ideologia imperială a ţării vecine.
Și aceasta se întîmplă în ciuda faptului că toate sondajele de opinie, inclusiv recensămîntul din anul 2004, confirmă adevărul care s-a afirmat deja pe parcursul a 600 de ani: guvernatorii şi locuitorii Statului Moldovenesc mereu s-au considerat moldoveni.
Această autoidentificare naţională nu este doar o simplă constatare sociologică. Este o confirmare a faptului că, din aspect psihologic, etnic, simbolic, istoric şi geografic, băştinaşii de pe aceste meleaguri se autoidentifică drept elemente ale unei comunităţi omogene, avînd un nume stabilit timp de secole şi o memorie colectivă, profund înrădăcinată. Comunitatea, memoria istorică şi identitatea alcătuiesc temelia poporului. Fără acest fundament, exprimat prin etnonimul moldoveni şi glotonimul limba moldovenească, va dispărea şi poporul.
Este uimitor că, în pofida faptului că majoritatea absolută a populaţiei ţării noastre se consideră moldoveni şi purtători ai limbii moldoveneşti, la nivel administrativ ne este impusă o istorie străină şi o naţionalitate străină. Şi nu este de mirare că aşa numitele elite politice promovează această propagandă antimoldovenească şi antistatală.
În calitate de Preşedinte al ţării, voi face tot posibilul pentru a apăra şi a afirma statalitatea noastră anume ca statalitate moldovenească. Neutră şi independentă.
Consider la fel de importantă și crearea naţiunii civile moldoveneşti, care va include toate etniile din ţara noastră, dar, totodată, va avea o identitate clară la nivel internaţional.
Toate ţările care se respectă, toate statele puternice au propria identitate naţională bine exprimată. Datorită, în mare parte, determinării unei identităţi statale unice, aceste ţări au ajuns să fie puternice şi respectate. Drept exemplu putem aduce: Rusia, Franţa, Spania, Polonia sau, în special, SUA – un stat multietnic şi chiar multirasial, în care fiecare cetăţean, aflîndu-se în afara ţării sale, îşi spune american. Şi astfel de exemple sînt multe.
Noi, cetăţenii Republicii Moldova, deocamdată, înregistrăm un deficit de acest tip de solidaritate după principiul de naţionalitate. Pînă în prezent, nu avem dezvoltate noţiunea şi imaginea identităţii statale. Dar, a venit timpul să le realizăm, dacă dorim să ne putem realiza ca un popor integru.
În toate aceste aspiraţii şi activităţi, echipa noastră, a stataliştilor, leagă mari speranţe de susţinerea intelectuală şi teoretică din partea savanţilor, sociologilor, politologilor, etnografilor. De aceea, îmi exprim recunoştinţa pentru că abordați în lucrările Dvs. acest subiect de importanţă majoră pentru noi.
Stimați colegi,
Eu sunt adeptul ideii că statalitatea moldovenească are o istorie de secole, a cărei bază a fost pusă în secolul XIV. Noi de mai multe ori am pierdut suveranitatea, dar am păstrat memoria conviețuirii într-un propriu stat, independent, moldovenesc.
Statalitatea moldovenească trebuie consolidată și prin discuții academice, și prin inițiative politice, dar și prin programe naționale de restabilire a încrederii cetățenilor în propria țară.
Ca președinte, voi încuraja lansarea unor astfel de programe sau le voi susține pe cele existente, dacă ele își vor arăta eficiența. Voi fi consecvent în promovarea ideilor pe care le-am respectat dintotdeauna.
Vreau să vă anunț că și în acest an, sub egida președintelui, dar și în cadrul campaniei Iubesc Moldova, vor fi organizate evenimente și vor fi create produse prin care să promovăm statalitatea.
Vă anunț, în premieră, că în curând o echipă de profesioniști va purcede la crearea unui film documentar despre istoria poporului moldovenesc, de la începuturi, până în zilele noastre. Va fi o producție cinematografică excepțională, pe care o vom prezenta în toamnă, în ajunul jubileului de 100 de ani de la fondarea Republicii Democratice Moldovenești, la 2 decembrie 2017.
Cu acest prilej, sper să ne mai vedem în acest an. Dar și în anii care vin, pentru că misiunea noastră, de a discuta și întări statalitatea moldovenească, nu poate înceta vreodată.
Vă mulțumesc.